Campanie electorala parlamentare

Acum trei zile ma aflam in comuna x din judetul y , in Romania. NU conteaza scopul in care ma aflam acolo, conteaza insa scena ce am aflat-o in plina desfasurare, pe fundalul unui peisaj rural tipic romanesc: doi batranei, sa fii avut in jur de 60-65 de ani, stateau de vorba, asa, cum obisnuieste gospodarul, despre fleacuri cotidiene. Unul dintre ei tinea de toarte o sacosa de rafie de culoarea ruginei cu trei dungi negre desenate pe ea; se vedea clar ca peste respectiva plasa trecuse ceva vreme, si, probabil, la origini fusese alba cu dungi bleu.Din sacosa iesea balabanindu-se capul unei gaste care scotea periodic cate un ga-ga ragusit din strafundul gatlejului ei sufocat. Celalalt batranel avea in mina deapta un fel de baston, mai mult un bat, lustruit de timp si de uzura, care ii folosea ca sprijin in momentul acela. In mana cealalta tinea manerul uni carucior de butelii in care avea niste vreascuri de lemn, combustibil pe care avea sa il foloseasca, probabil, in acea seara, sa-si incalzeasca locuinta. Amandoi aveau tinuta clasica a taranului roman din anul 2008 , gumari albastrii , blugi semicarpiti de la vreun nepot de la oras, nelipsitul flanel de lana si o expresie de lehamite intiparita pe chipuri. Unul din ei purta o palarie cam dusa, cu borurile roase si prafuite si un petec cusut fix de-asupra cheliei. Capul celui de-al doilea era impodobit cu o sapca de blugi impodobita cu celebra sigla “NY”, un fel de gluma proasta la adresa “visului american” al generatiei sale.

La un moment da discutia lor a fost intrerupta de sosirea unei caravane electorale a nu-stiu-carui-partid .Cateva zeci de masini impodobite cu postere si megafoane si-au facut aparitia pe straduta linsitita cu cateva momente in urma, muzica, promisiuni desarte, si tot ceea ce implica acest gen de campanie.Din masini ies puzderie de oameni de toate varstele, toti avand un singur scop, acela de a distribui materialele de propaganda si eventual, de a convinge electoratul sa ii voteze pe ei. Un tanar se indreapta spre cei doi si isi incepe monologul invatat pe de rost, impartindu-le brosuri, calendare, si promitandu-le, evident, marea cu sarea. Cei doi batrani vor sa intre in dialog insa tanarul isi continua, asemeni unui robotel presetat, monologul. Cei doi il privesc amuzati si asteapta cuminti incheierea pleadoriei, dupa care, unul dintre ei ii raspunde, cu un zambet abia itindu-se in coltul gurii: -Auzi tataie, au fost alaltaieri unii in rosu, ieri unii in portocaliu, voi de unde sunteti? ca dupa hainele pe care le aveti, noi am zis ca sunteti de la telefoane!